Povestea borșului

i

Aprig de Tecuci: povestea borșului. Și-a noastră. Aprig de Tecuci: povestea borșului. Și-a noastră.

Din 1991 până încoa'...

i
La ABC povestim în litere de borșuri încă de acum… să tot fie vreo două decenii. Magia noastră se petrece la Tecuci, un orășel din inima Moldovei aflat într-o regiune cu rezonanță culinară mare pe harta gastronomică a României. Ne place să credem că suntem niște oameni de ispravă, care-au știut ce vor încă de la primele pagini din ABC-darul nostru. Așa că am pornit la drum cu ceea ce facem și astăzi: producție și distribuție de borș obținut prin fermentația naturală a tărâțelor de grâu, numaidecât cu ingrediente naturale. Da, acesta-i secretul bunătății care pleacă pe porțile fabricii și-ajunge la dumneavoastră-n farfurie. Suntem mândri de roadele muncii noastre, întrucât le suntem consumatori devotați. Dară nu ne șade bine să ne lăudăm singuri, așa că ne-om cinsti mai degrabă marfa și truda.

Din câmpuri până-n blid Din câmpuri până-n blid

i

Dacă stăm strâmb și judecăm drept după patima noastră pentru borș, întâi de toate suntem moldoveni, apoi tecuceni, iară abia la urmă români. Iar, ca orice meșteșugari de ispravă, în bunul ce îl zămislim, ne punem toată priceperea și dragul.

Cum spuneam, așadar, noi nu ne dăm în stambă noi înșine, însă putem aminti că suntem întâiul producător industrial sau că ținem morțiș la trăsături precum calitatea și naturalețea. Asta, da, e lucru însemnat și nu-l pot zice mulți.

Borșul nostru îi zămislit cu mare caznă, fiindcă-l facem așa cum scrie la carte: acru natural.

1. Bobii nărăvași
Culegerea de grâu sau de orz
Povestea-ncepe în lanul de grâu sau de orz, unde feciori și fete mândre culeg spicele ce-au adunat mult soare într-însele. Un soare ce are să se simtă mai târziu, mult mai târziu, în gustul cel deplin al borșului măiestru.
1. Bobii nărăvași
2. Zbucium de holde frânte
Către moară
Bobii aleși se scutură ș-apoi se cară către moară unde mâini pricepute îi prefac în tărâțe și în malț – cele pe care va „crește” borșul nostru în curând. Alții pun făină de mălai, huște, pâine neagră sau crenguțe de vișin și leuștean și-adaugă zarzavaturi pentru mireasmă. Alteori, așa cum jivina înaripată Phoenix s-a reîntrupat din propria-i cenușă, un borș nou poate renaște din borșul puțin și bun care a rămas de data trecută.
2. Zbucium de holde frânte
3. Pritocitul zămii aprige, răspicat acrișoare
Borșul care va fi...
Acum se petrece vraja, așa cum am învățat de la bunicii noștri că se face. Borșul care va fi se pune cu apa-n putini, se adaugă mirodenii, se fierbe, se răcește și-apoi iar, de mai multe ori, după care se mută-n alt bazin să zacă 2-3 zile liniștit. Ei, și alte multe descântece-i mai facem, pre carile, cu-ngăduința domniilor voastre, le-om trece sub tăcere și taină, căci le-am descoperit cu trudă.
3. Pritocitul zămii aprige, răspicat acrișoare
4. Borșuri cu gust de eternitate
Sărut-mâna pentru masă
Iar aicea vine pasul pe care-l cunoașteți și-l poftiți. Pocolitul, dusul la târg, tocmeala, pe urmă borșul mult-râvnit aburind în oale și-apoi, îmbietor, în străchini. Cel cu care ne lăudăm rubedeniilor și vecinilor, cel care ne-ndeamnă să poftim lumea la masă, cel pentru care ni se duce vestea până departe-n întindere și-n timp.
4. Borșuri cu gust de eternitate

Acru borșul! Acru borșul!

i
În popor, borșul i-o licoare magică ce se pune la făcut numai în zilele prielnice. El ne ferește de rău, vindecă deochiul, văicăreala și lenea. Nu oricine poate face un borș bun, iar asta scoate la iveală înzestrarea omului, mai cu seamă a femeii. S-au împământenit și o sumedenie de obiceiuri legate de borș, cum ar fi trasul de păr sau de urechi al copiilor de către cel ce pune borșul în timp ce rostește „Acru borșul!“, așa încât chinul copiilor să-l acrească.
Dă-ne de veste